Cand eram mica eram absolut innebunita dupa puzzle. Sincer! Tata imi aducea cutii dupa cutii dupa cutii si eu nu ma mai saturam. Adevarul e ca am crescut cu un puzzle in brate. Da, mai aveam si eu papusi si jucarii de plus ca orice copil normal, dar principalul era PUZZLE. Acum, trebuie sa recunosc, imi placea si de Bianca ( Bianca era o papusa mare mare, blonda, cu o funda rosie cu buline pe cap pe care am primit-o cand aveam 4 ani de la Mos Craciun; i se tot rupea o mana), dar iubeam jocul ala la care nu-i mai dau numele aici, ca ma repet.
De fapt, toata generatia de tanci din 99 avea cate un puzzle (cel putin) acasa. Dar eu eram experta! Stateam ore intregi la cate un puzzle cu pisicute sau cu Alba-ca-Zapada si ma durea atat de rau spatele cand terminam, dar eram fericita. Cand se facea noapte (la 8 ) si eu nu terminasem vreun puzzle, il luam fff frumos cu o coperta sau ceva si il puneam langa pat, sa nu-l strice nimeni. Si faceam toate puzzle-urile pe care le prindeam. Stiu ca ma certam cu Vladut care avea un puzzle fain si mare pe dulap si nu mi-l dadea. Era cu Inspector Gadget…
Dar ce lagatura au toate astea cu blogul meu? Ei bine, cand aveam vreo 5-6 ani, mi-au dat ai mei un puzzle mare si greu cu multe multe piese. Am incercat sa-l fac si aproape l-am terminat…dar imi lipseau cateva piese (era vechi puzzle-ul).
Dupa ce am crescut ( nu ca as fi acum mare ), mi-am dat seama ca viata e ca un puzzle fara cateva piese. Scopul nostru e sa le gasim.Eu inca incerc … Vreau sa vad imaginea care se va forma.
Derivare »
De ce puzzle?
decembrie 4, 2009 de phye95


…very good start, but
ai avut dreptate, articolul nu e gata.te rog, continua si dezvolta idea din final.in, rest, mult succes in continuare
yep…stiu… to be continued =))
frumos blog…keep it up and good luck in the future;)
frumos blog…pe bune…am vazut si altele si asta ii misto…brb intru pe despre mine;)
Ce super` ii ;x !
Ftt` true` :X` !
Hey, bun venit printre blogger-i, e o lume noua ce nu trebuie sa-ti fie interzisa, eu unul iti dorersc sa cresti mare printre ei:)
Iti multumesc mult pentru mi-ai vizitat blogul si mi-ai fost alaturi atat in momentele fericite, cat si in cele mai putin fericite … momente in care am avut nevoie de prieteni, fie pentru a-mi impartasi starea de exubernta, fie pentru a primi cateva cuvinte care sa-mi inlature nelinistile.
Iti doresc sa ai sarbatori fericite in continuare alaturi de cei dragi tie si sa primesti multa iubire.
Sa nu incetezi niciodata sa crezi in vise si incearca sa gasesti puterea de a transforma fiecare zi urata intr-un simplu zambet, caci zilnic exista momente care pot trezi in sufletul tau emotii, sperante si care iti pot aduce mari bucurii !
CRACIUN FERICIT!
eu knd eram la gradinitza….clasele 1-5….nu le suportam…
knd vedeam un puzzle….muream k tre sa`l fac:))
da acu` chiar ma “distrez” knd vad unul…ptr k imi aduc aminte de vremurile alea:-”:))
deci finalu e chiar tare…lipsesc multe piese din puzzle-ul vietzii:|